Marii producători de automobile ar putea folosi aluminiu chinezesc produs prin muncă forțată de uiguri, afirmă un grup de protecție a drepturilor omului

TAIPEI, Taiwan – Constructorii de automobile, inclusiv Tesla, General Motors, Volkswagen și Toyota, nu reușesc să se asigure că nu folosesc munca forțată în cadrul lanțurilor lor de aprovizionare din China, se arată într-un raport publicat joi de Human Rights Watch.

Organizația nonprofit cu sediul în SUA a făcut legătura între unii dintre cei mai mari producători de automobile din lume și aluminiul presupus a fi produs cu muncă forțată de către uiguri și alte minorități etnice din regiunea Xinjiang din vestul Chinei și din alte părți ale țării.

China este acuzată că derulează programe de transfer de forță de muncă în cadrul cărora uigurii și alte minorități turcești sunt forțați să muncească în fabrici, ca parte a unei campanii de asimilare și detenție în masă de lungă durată.

Un raport al Organizației Națiunilor Unite din 2022 a constatat că China ar fi comis crime împotriva umanității în Xinjiang, unde se estimează că peste 1 milion de uiguri au fost reținuți în mod arbitrar ca parte a unor măsuri despre care guvernul chinez a declarat că au fost menite să vizeze terorismul și separatismul.

Ministerul chinez de Externe nu a răspuns imediat la întrebările privind raportul trimis prin fax de The Associated Press.

Raportul leagă aluminiul – un material folosit în zeci de piese auto – de programele de transfer de forță de muncă, unde muncitorii s-ar confrunta cu îndoctrinare ideologică și libertate de mișcare limitată. Raportul se bazează pe declarațiile companiei, pe documente ale guvernului chinez și pe cercetări anterioare ale Human Rights Watch și ale altor organizații.

Din 2022, Statele Unite au cerut importatorilor de bunuri produse în Xinjiang să dovedească faptul că nu au fost realizate prin muncă forțată pentru a evita sancțiuni.

Raportul Human Rights Watch susține că, atunci când vine vorba de aluminiul din Xinjiang, originile sale sunt greu de urmărit, mai ales atunci când este expediat în alte părți ale Chinei și transformat în aliaje.

Mai mult de 15% din aprovizionarea cu aluminiu a Chinei și aproximativ 9% din aprovizionarea globală provine din Xinjiang, potrivit rapoartelor din industrie. Industria mondială a automobilelor îl folosește pentru piese care variază de la cadrele vehiculelor la roți și folii de baterii.

China a devenit anul trecut cel mai mare exportator de automobile din lume și este cel mai mare producător de automobile electrice alimentate cu baterii. Printre companiile enumerate în noul raport se numără și gigantul chinez al vehiculelor electrice BYD.

Cererea globală de aluminiu ar urma să se dubleze între 2019 și 2050, în parte din cauza popularității tot mai mari a vehiculelor electrice, potrivit Institutului Internațional al Aluminiului, un grup industrial cu sediul în Marea Britanie.

„China este un jucător dominant în industria auto globală, iar guvernele trebuie să se asigure că firmele care construiesc mașini sau care se aprovizionează cu piese din China nu sunt pătate de represiunea guvernamentală din Xinjiang”, a declarat Jim Wormington, cercetător senior la Human Rights Watch. „A face afaceri în China nu ar trebui să însemne că trebuie să folosești sau să beneficiezi de muncă forțată”.

Raportul susține că producătorii auto străini au cedat sub presiunea guvernului chinez și au permis un control mai laxist al operațiunilor lor din China decât în alte țări, ceea ce crește riscul de a folosi munca forțată în lanțurile lor de aprovizionare.

Majoritatea constructorilor auto străini din China funcționează sub formă de societăți mixte cu firme chineze, din cauza restricțiilor guvernamentale în sectoare cheie.

Toyota a precizat într-o declarație că va analiza îndeaproape raportul Human Rights Watch. Compania a adăugat că „respectarea drepturilor omului” face parte din valorile sale fundamentale. „Ne așteptăm ca furnizorii noștri să ne urmeze exemplul de a respecta și de a nu încălca drepturile omului”, a spus aceasta.

Volkswagen a precizat că are un sistem de gestionare a riscurilor în vigoare pentru diligența necesară în achiziționarea de materii prime și că își însărcinează direct furnizorii din China. Acesta a adăugat că societatea investighează imediat orice acuzații de muncă forțată și caută noi soluții pentru a preveni acest lucru în lanțurile sale de aprovizionare.

Volkswagen operează o uzină în Xinjiang ca parte a unei societăți mixte cu producătorul auto de stat chinez SAIC Motor. Un audit comandat de producătorul auto german anul trecut nu a găsit niciun semn de muncă forțată la uzina din Xinjiang.

General Motors, Tesla și BYD nu au răspuns imediat la întrebările trimise prin e-mail cu privire la aceste acuzații.

Tesla deține o fabrică în Shanghai, unde construiește mașini atât pentru piața chineză, cât și pentru cea internațională. Compania a declarat pentru Human Rights Watch că a urmărit lanțul său de aprovizionare până la nivelul minelor și nu a găsit dovezi de muncă forțată. Cu toate acestea, nu a precizat cât de mult din aluminiul său provine din surse necunoscute și ar putea fi legat de Xinjiang.

Tot joi, guvernul din Xinjiang a adoptat norme mai stricte privind exprimarea religioasă, parte a unei campanii de sinicizare a locurilor și a formelor de cult ale uigurilor predominant musulmane.

Normele înăspresc controlul asupra școlilor religioase, care trebuie să fie autorizate de guvern, și impun ca musulmanii să poată efectua pelerinajul Hajj la Mecca doar ca parte a unui grup organizat de Asociația Islamică oficială a Chinei. În esență, ele interzic primirea de pomană, sau Zakat, din străinătate, potrivit firmei de cercetare a drepturilor omului Duihua.

___

Redactorul Associated Press Christopher Bodeen a contribuit la acest raport.