Întârzierile de una sau două ore au devenit frecvente pe panourile de plecări de la Aeroportul Henri Coandă, iar pentru mulți pasageri începutul vacanței vine cu așteptări lungi sau chiar cu incertitudine legată de decolare. În prima jumătate a acestui an, principalul aeroport al României a înregistrat cea mai mare rată a zborurilor anulate dintre aeroporturile europene, iar întârzierea medie a curselor a ajuns la 124 de minute, potrivit datelor publicate de Air Advisor.
Problemele de la București se înscriu într-un context european deja tensionat. În ultima săptămână, Eurocontrol a raportat aproape 250.000 de zboruri operate în Europa. Dintre acestea, peste 53.000, adică 22 la sută, au plecat sau au ajuns cu întârziere. Punctualitatea generală a coborât astfel la 71 la sută.
Pe Henri Coandă, dificultățile nu se opresc la întârzieri. Unele curse sunt anulate complet, iar acest lucru poate afecta conexiunile aeriene și nopțile de cazare ale călătorilor. În sezonul estival, volumul de trafic crește puternic, iar aglomerația apasă suplimentar asupra sistemului. O aeronavă care ajunge târziu întârzie și următoarea îmbarcare, iar lanțul de întârzieri se extinde de la un zbor la altul.
Datele citate de Jurnalulnational arată că și alte aeroporturi din România se confruntă cu dificultăți de operare. La Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj, rata anulărilor a crescut de la 0,03 la sută la 2,47 la sută. La Aeroportul Internațional Sibiu, proporția curselor anulate a ajuns la 9,26 la sută, cea mai mare valoare înregistrată în România. La Aeroportul Ghimbav din Brașov, 5 la sută dintre zboruri acumulează întârzieri față de ora înscrisă pe bilet.
La nivel european, principalele cauze ale perturbărilor sunt fenomenele meteorologice nefavorabile, aglomerarea excesivă a spațiului aerian și efectul de domino. O furtună puternică într-un punct nodal al Europei poate bloca la sol zeci de avioane, iar întârzierile se transferă imediat pe rutele următoare. Aeroporturile aglomerate sunt lovite mai puternic de acest mecanism, mai ales acolo unde timpul petrecut de avioane la sol între aterizare și următoarea decolare este scurt. Dacă apare o întârziere încă de dimineață, aceasta tinde să se acumuleze pe parcursul zilei.
Pasagerii pot cere despăgubiri atunci când întârzierea depășește trei ore. În aceste cazuri, compensațiile financiare sunt cuprinse între 250 și 600 de euro, în funcție de distanța zborului. Plata acestor sume este posibilă doar atunci când răspunderea pentru întârziere aparține companiei aeriene. Problemele tehnice, lipsa personalului navigant sau deficiențele de organizare internă intră în această categorie. Dacă însă zborul este oprit la sol de vreme extremă, companiile nu plătesc aceste despăgubiri.
Prin comparație, întârzierea medie de 124 de minute raportată la Aeroportul Henri Coandă în prima jumătate a anului rămâne sub pragul de trei ore care deschide dreptul la compensații financiare. Chiar dacă o așteptare de două ore poate da peste cap un itinerariu, ea nu intră în zona despăgubirilor automate prevăzute de legislația aeriană. Pentru întârzieri mai mari de trei ore, pasagerii trebuie să urmărească motivul comunicat la poarta de îmbarcare, pentru a stabili dacă pot cere recuperarea prejudiciului.
