Conflictul din Orientul Mijlociu lovește direct în buzunarele europenilor, inclusiv ale românilor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat o factură suplimentară șocantă de 27 de miliarde de euro, plătită de cetățenii UE pentru aceeași cantitate de combustibil în ultimele două luni. Iar efectele se vor vedea, inevitabil, și la pompele din țară.
O factură care arde la buzunar
Dependența de importurile de energie se dovedește, încă o dată, a fi călcâiul lui Ahile pentru economia europeană. Într-un context geopolitic tot mai instabil, șefa Comisiei a subliniat necesitatea urgentă de a regândi strategia energetică a blocului comunitar. „Într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să fim prea dependenți de energia importată”, a declarat von der Leyen.
Cifrele vorbesc de la sine.
Iar declarația sa continuă tranșant, fără ocolișuri. „În doar 60 de zile de conflict, factura noastră pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 de miliarde de euro, fără a obține nici măcar o moleculă de energie suplimentară.” o escaladare în Strâmtoarea Ormuz înseamnă prețuri mai mari la motorină și benzină pentru toți șoferii europeni. V-ați gândit ce înseamnă asta pentru bugetul familiei?
Greșelile trecutului nu trebuie repetate
Comisia Europeană pare hotărâtă să nu mai calce pe aceeași greblă. În timpul crizei energetice precedente, o parte uriașă din ajutoarele acordate de statele membre nu au ajuns la cei care aveau cu adevărat nevoie. E drept că s-au dat bani, dar cum anume? „În timpul ultimei crize, doar un sfert din sprijinul de urgență a fost destinat gospodăriilor și firmelor vulnerabile. Peste 350 de miliarde de euro au fost cheltuite pe măsuri care nu erau țintite”, a explicat șefa executivului european.
Impactul asupra finanțelor publice a fost enorm. De aceea, mesajul este acum ferm: „Să nu repetăm aceeași greșeală și să ne concentrăm sprijinul acolo unde contează cel mai mult.” Soluția propusă acum, după cum notează Financiarul, este o coordonare mult mai strânsă la nivel european, nu doar pentru achiziții comune, ci și pentru gestionarea rezervelor strategice. „Propunem o coordonare mai puternică, nu numai în ceea ce privește umplerea stocurilor naționale de gaze, ci și în ceea ce privește rezervele de combustibil, în special combustibilul pentru avioane și motorina, unde piețele se restrâng”, a adăugat von der Leyen.
Soluția pe termen lung: electrificarea
Dincolo de măsurile de urgență, strategia pe termen lung a Uniunii Europene rămâne accelerarea tranziției verzi. Scopul este clar: reducerea dependenței de combustibilii fosili. Exemplul Suediei este oferit ca model de urmat, o țară unde mixul energetic bazat pe surse regenerabile și nucleare atenuează șocurile de pe piața gazelor. „Într-o țară precum Suedia, atunci când prețul gazului crește cu 1 EUR pe MWh, factura la energie electrică crește doar cu 0,04 EUR pe MWh”, a punctat oficialul european.
Calea de urmat pare, așadar, evidentă. „Un continent ca al nostru, cu resurse limitate de combustibili fosili, ar trebui să fie lider mondial în domeniul electrificării”, a insistat Ursula von der Leyen. Și există și bani pentru asta. Bugetul european actual (inclusiv fondurile din NextGenerationEU) are alocate aproape 300 de miliarde de euro pentru energie, din care 95 de miliarde sunt încă disponibile pentru a stimula electrificarea în transporturi, industrie și încălzire.
Ucraina rămâne prioritate absolută
În tot acest peisaj complicat, sprijinul pentru Ucraina nu este negociabil. Von der Leyen a confirmat angajamentul total al UE, anunțând plata primei tranșe de 45 de miliarde de euro dintr-un împrumut total de 90 de miliarde pentru 2026. „Mesajul nostru este clar: vom continua să sprijinim curajosul popor ucrainean și forțele sale armate.”
Dar sancțiunile împotriva Rusiei? Acestea își produc efectul, conform președintei Comisiei. „Pe fondul creșterii inflației și al exploziei ratelor dobânzilor, consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor. Atât de mult încât rușii simt că trăiesc din nou în spatele unei Cortine de Fier, o Cortină de Fier digitală.”
Discuția s-a încheiat cu o perspectivă rece asupra viitorului buget al UE. Cu datorii de rambursat și noi priorități de finanțat, precum apărarea, ecuația este extrem de dificilă. Concluzia a fost tranșantă: „Fără acestea (noi resurse proprii), alegerea este dură: contribuții naționale mai mari sau o capacitate de cheltuire mai redusă. Cu alte cuvinte, mai puțină Europă exact acolo unde Europa trebuie să facă mai mult.”
