România se confruntă cu riscul de a lăsa neterminate sau de a plăti considerabil mai scump proiecte esențiale de infrastructură, pe fondul închiderii perioadei în care putea folosi bani europeni ieftini. Întârzierile și nerespectarea termenelor au dus la perspectiva unui deficit de finanțare estimat între 10 și 15 miliarde de euro doar pentru proiectele rutiere din PNRR.
Pentru autostrăzi și drumuri expres, statul are de acoperit o diferență suplimentară de aproximativ 10-15 miliarde de lei între fondurile europene disponibile efectiv și costurile reale ale șantierelor deja deschise. Situația este cu atât mai presantă cu cât termenul limită pentru utilizarea banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență este stabilit la finalul lunii august 2026.
Dacă această fereastră este ratată, proiectele nu dispar, ci trebuie plătite din datorie publică mai scumpă. Granturile PNRR au o dobândă de doar 2%, în timp ce finanțarea prin bugetul național, pe bază de împrumuturi, ar putea duce costurile la 6% sau chiar 7-8%. Această diferență ar pune presiune suplimentară pe deficit și pe capacitatea statului de a susține lucrările.
În acest context, Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructură, avertizează că accentul trebuie pus pe păstrarea fondurilor care mai pot fi salvate. Potrivit Financiarul, o parte importantă din sumele alocate infrastructurii rutiere este deja considerată pierdută. El a declarat: „Important este să nu pierdem și mai multe granturi, pentru că acestea beneficiază de o dobândă extrem de redusă, de doar 2%, o condiție extraordinară pe care România nu ar putea să o obțină nici pe piața liberă, nici prin titlurile de stat Fidelis.”
Printre proiectele aflate în zona de risc se numără tronsonul Bacău-Pașcani de pe Autostrada A7, loturi din Autostrada A8 care au fost deja scoase din plan și tronsonul Margina-Holdea de pe Autostrada A1. Probleme sunt și în zona de nord a Bacăului, unde volumele de lucrări rămase sunt încă foarte mari.
În cazul tronsonului Bacău-Pașcani, varianta mutării finanțării pe Programul Transport este dificilă, deoarece această sursă este deja suprasolicitată și contractele de finanțare sunt încheiate. Ionuț Ciurea a explicat: „În cazul autostrăzii A7, există o probabilitate de 99% ca tronsonul de la Bacău la Pașcani să fie finanțat fie din bugetul de stat, fie din Programul Transport, însă această din urmă variantă este extrem de dificilă, deoarece Programul Transport nu mai are capacitate financiară, iar din punct de vedere birocratic, contractele de finanțare sunt deja încheiate.”
Și în nordul Bacăului situația rămâne incertă. „Marea necunoscută rămâne totuși zona de nord a Bacăului, unde mai sunt multe lucrări de executat. Este foarte probabil să se încerce transferul acestora în Programul Transport, dar, dacă acest lucru nu va fi posibil, va trebui să apelăm la fonduri de la buget, ceea ce înseamnă împrumuturi la dobânzi mai mari, de 6% sau chiar 7-8%.”
Problemele nu se opresc la infrastructura rutieră. Metroul din Cluj și magistrala M4 din București nu au primit niciun euro din PNRR, iar pe zona feroviară sunt considerate deja pierdute fonduri pentru secțiuni precum București-Brașov, Predeal-Brașov și Cluj-Oradea. Ionuț Ciurea a rezumat astfel situația: „România a pierdut miliarde de euro din PNRR pe multiple domenii, inclusiv pe transporturile rutiere, feroviare și urbane (…). Pe transportul urban, metroul din Cluj și magistrala M4 din București nu au primit niciun euro.” El a adăugat și dimensiunea dezechilibrului financiar: „Există un deficit de aproximativ 10-15 miliarde de lei între totalul fondurilor europene disponibile, fie că vorbim de PNRR, Programul Transport sau SAFE, și necesarul real al proiectelor de autostrăzi și drumuri expres.”
