Interdicția UE asupra invertoarelor din China pune presiune pe costurile proiectelor din România

Interdicția UE asupra invertoarelor din China pune presiune pe costurile proiectelor din România

Comisia Europeană a oprit în luna mai finanțarea europeană pentru invertoarele provenite din „țări cu risc ridicat”, inclusiv China, într-un moment în care aceste echipamente rămân esențiale pentru proiectele solare, eoliene și de stocare. Pentru România, efectele nu se limitează la aprovizionare, ci ajung direct în structura de finanțare a proiectelor care depind atât de fonduri europene, cât și de echipamente chinezești.

China furnizează aproximativ 70% din invertoarele utilizate în Europa, astfel că restricția vizează chiar segmentul dominant al pieței, nu un furnizor secundar. În același timp, producția europeană nu este încă pregătită să înlocuiască rapid volumele din China. În aceste condiții, dezvoltatorii sunt puși în fața a două probleme simultane: costuri mai mari de achiziție și întârzieri în implementare.

Pentru investitori și dezvoltatori, una dintre principalele consecințe este blocarea deciziilor de capital înainte de faza de execuție. Lipsa de claritate privind aplicarea practică a interdicției ține în suspensie finanțările în întreaga regiune. Această incertitudine întârzie semnarea contractelor, împinge termenele de livrare și poate modifica randamentul proiectelor construite pe ipoteze de cost și calendar care nu mai corespund realității. Potrivit Financiarul, în intervalul 2026-2030, estimarea Wood Mackenzie arată că aproximativ 14% dintre proiectele solare europene și 12% dintre instalațiile de stocare a energiei care ar fi utilizat invertoare chinezești vor fi obligate să caute furnizori alternativi.

România, Cehia și Grecia sunt indicate drept cele mai expuse piețe, ceea ce plasează România într-o categorie cu vulnerabilitate peste media europeană, într-un moment în care extinderea capacităților regenerabile cere rapiditate. Un grup de 36 de companii și investitori a trimis luni, 7 iulie, o scrisoare către Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, avertizând că limitarea invertoarelor chinezești va afecta extinderea capacităților solare și eoliene în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România.

Semnatarii au cerut Comisiei să reconsidere efectele unei interdicții aplicate în forma actuală, subliniind că invertoarele nu sunt elemente tehnice ușor de înlocuit, ci componente fără de care proiectele nu pot fi conectate și operate. Pentru România, asta înseamnă nu doar risc de scumpire, ci și posibilitatea amânării punerii în funcțiune pentru active a căror bancabilitate depinde de termene stricte. „Există riscul încetinirii, iar pe unele piețe chiar al blocării tranziției energetice în întreaga regiune.”

Comisia Europeană încearcă să reducă dependența Uniunii de China în industriile strategice, însă această direcție intră în conflict cu ritmul investițiilor verzi. În state precum România, proiectele se bazează puternic pe finanțare publică și pe echipamente cu prețuri competitive. Dacă una dintre aceste două pârghii se deteriorează, CAPEX-ul crește, iar unele investiții pot coborî sub pragul de rentabilitate estimat inițial.

În plus, regulile de aplicare nu sunt încă suficient de clare. Fără această claritate, dezvoltatorii nu pot evalua exact ce proiecte rămân eligibile, ce echipamente intră sub restricție și cât de mare este expunerea fiecărui portofoliu. Nu există încă o estimare exactă a costului suplimentar pentru un proiect solar sau eolian mediu din România și nici un calendar precis pentru momentul în care producția europeană de invertoare ar putea acoperi lipsa creată de restricții. Totuși, direcția este deja clară pentru piață: între 2026 și 2030, o parte importantă din proiectele solare și de stocare din Europa va trebui să își refacă strategia de aprovizionare, iar România este menționată explicit printre piețele cele mai afectate.